CAPITOLUL III

Norme generale de apărare împotriva incendiilor la proiectarea
și executarea construcțiilor, instalațiilor și amenajărilor

SECȚIUNEA 1

Îndeplinirea cerinței esențiale „securitate la incendiu”

Art. 37. –

Construcțiile, instalațiile și amenajările trebuie să fie proiectate și executate astfel încât, pe toată durata de viață a acestora, în cazul inițierii unui incendiu, să se asigure:

1. a)estimarea stabilității elementelor portante pentru o perioadă determinată de timp; b)limitarea apariției și propagării focului și fumului în interiorul construcției;
2. c)limitarea propagării incendiului la vecinătăți;
3. d)posibilitatea utilizatorilor de a se evacua în condiții de siguranță sau de a fi salvați prin alte mijloace;
4. e)securitatea forțelor de intervenție.

Art. 38. –

Cerința esențială „securitate la incendiu” trebuie asigurată prin măsuri și reguli specifice privind amplasarea, proiectarea, execuția și exploatarea construcțiilor, instalațiilor și amenajărilor, precum și privind performanțele și nivelurile de performanță în condiții de incendiu ale structurilor de construcții, produselor pentru construcții, instalațiilor aferente construcțiilor și ale instalațiilor de protecție la incendiu.

Art. 39. –

„Securitatea la incendiu” are ca obiectiv reducerea riscului de incendiu prin:

1. a)asigurarea măsurilor de prevenire a incendiilor în fazele de proiectare și executare a construcțiilor, instalațiilor și amenajărilor și menținerea lor la parametrii proiectați în exploatarea acestora, în conformitate cu prevederile reglementărilor specifice;
2. b)echiparea și dotarea construcțiilor, instalațiilor și amenajărilor cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor, în conformitate cu prevederile reglementărilor specifice;
3. c)organizarea activității de apărare împotriva incendiilor;
4. d)asigurarea intervenției pompierilor în cazul producerii unor incendii la construcții, instalații și amenajări, precum și a altor forțe de salvare a persoanelor și bunurilor.

Art. 40. –

(1) Riscul de incendiu se definește prin produsul dintre probabilitatea inițierii unui incendiu într-o situație tehnică dată și importanța estimată a pagubelor produse de incendiu.

(2) Identificarea, evaluarea și controlul riscurilor de incendiu se fac prin metode și proceduri specifice, conform metodologiei elaborate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, aprobată prin ordin al ministrului administrației și internelor.

(3) Riscul de incendiu se stabilește și se precizează prin niveluri de risc, pe zone, încăperi, compartimente, clădiri și instalații.

(4) Ariile compartimentelor de incendiu se stabilesc în funcție de riscul de incendiu existent, de destinația, de alcătuirea și de rezistența la foc a elementelor de construcții.

(5) Nivelurile riscului de incendiu se stabilesc prin reglementări tehnice specifice.

(6) Depășirea nivelului riscului de incendiu, stabilit prin reglementările tehnice specifice, este interzisă.

Art. 41. –

Satisfacerea cerinței esențiale „securitate la incendiu” pe întreaga durată de viață a construcției, instalației și a amenajării se asigură, conform prevederilor reglementărilor tehnice specifice, prin măsuri interdependente, privind:

1. a)conformarea la foc a construcțiilor;
2. b)asigurarea unor compartimente de incendiu, în cadrul construcțiilor, în limite normate, și a măsurilor de limitare a propagării incendiului în cadrul construcțiilor/compartimentelor de incendiu;
3. c)asigurarea stabilității construcțiilor/compartimentelor de incendiu pentru o perioadă de timp normată;
4. d)menținerea performanțelor de reacție la foc și de rezistență la foc ale produselor pentru construcții pe timpul utilizării acestora;
5. e)detectarea incendiilor în faza inițială prin sisteme și instalații automate de detectare, semnalizare și alarmare;
6. f)stingerea incendiilor cu sisteme ori instalații adecvate și eficiente.

Art. 42. –

(1) Principalele performanțe de comportare la foc ale produselor pentru construcții se referă la reacția la foc și la rezistența la foc.

(2) Încadrarea produselor pentru construcții în clase de performanță privind comportarea la foc se realizează pe baza criteriilor de performanță aferente claselor, a valorilor criteriilor corespunzătoare fiecărei clase, precum și a metodelor de determinare a acestora, în condițiile de utilizare finală, potrivit Regulamentului privind clasificarea și încadrarea produselor de construcții pe baza performanțelor de comportare la foc, aprobat prin Ordinul comun al ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului și al ministrului de stat, ministrul administrației și internelor nr. 1.822/394/2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 27 ianuarie 2005, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Nivelurile performanțelor de comportare la foc a produselor pentru diferite categorii de construcții, instalații și amenajări se stabilesc potrivit reglementărilor tehnice specifice.

Art. 43. –

Evaluarea rezistenței la foc a structurilor se poate face prin utilizarea unor metode bazate pe încercări care utilizează scenarii de referință conform standardelor europene sau pe bază de calcul, pe baza elementelor precizate în eurocodurile referitoare la calculul comportării la foc a diferitelor tipuri de structuri.

Art. 44. –

Acoperișurile/învelitorile de acoperiș se încadrează în clase de performanță la foc exterior, pe baza metodelor de încercare specifice din reglementările tehnice, potrivit prevederilor Regulamentului privind clasificarea și încadrarea produselor pentru construcții pe baza comportării la foc, elaborat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și aprobat prin ordin al ministrului administrației și internelor.

Art. 45. –

Reglementările tehnice specifice nu trebuie să creeze bariere pentru utilizarea produselor pentru construcții care sunt conforme cu specificațiile tehnice relevante.

Art. 46. –

(1) Pentru categoriile de construcții stabilite prin lege, condițiile ce trebuie asigurate conform reglementărilor tehnice specifice, precum și acțiunile ce trebuie întreprinse în caz de incendiu sunt stabilite printr-un scenariu de securitate la incendiu, conform metodologiei elaborate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și aprobate prin ordin al ministrului administrației și internelor.

(2) Pot fi elaborate scenarii de securitate la incendiu și pentru alte categorii de construcții, la solicitarea proprietarului sau a beneficiarului.

Art. 47. –

(1) Activitatea de expertizare tehnică de securitate la incendiu se efectuează de către experți tehnici atestați în condițiile legii, atunci când o reglementare sau un organism cu atribuții de control al statului prevede acest lucru ori când se referă la situațiile prevăzute mai jos:

1. a)pentru rezolvarea litigiilor privind calitatea tehnică a unor proiecte sau a execuției unor lucrări de construcții;
2. b)la construcțiile existente, în cazul dezastrelor sau al accidentelor datorate fenomenelor naturale, acțiunilor umane, activităților tehnologice sau în vederea determinării, în orice stadiu, a stării tehnice a construcției pentru evaluarea capacității acesteia de satisfacere a cerinței „securitate la incendiu”.

(2) Pentru proiecte și construcții în curs de execuție, prin expertizele tehnice de securitate la incendiu se asigură respectarea integrală a măsurilor de securitate la incendiu stabilite în reglementările tehnice în vigoare.

(3) Pentru construcțiile existente, expertizele tehnice de securitate la incendiu, efectuate în situațiile în care, justificat tehnic, nu pot fi respectate prevederile reglementărilor tehnice, stabilesc, în funcție de riscurile de incendiu actualizate, măsuri alternative care să asigure nivelurile de performanță pentru securitatea la incendiu stabilite prin reglementări tehnice specifice.

AT- Systems SIBIU este acreditat in vederea executarii de montaj si intretinere: Sisteme detectie, semnalizare si alarmare in caz de incendiu

Articolul 1
(1) Prezentele norme tehnice se aplică cu ocazia proiectării, instalării şi utilizării sistemelor tehnice de protecţie şi de alarmare împotriva efracţiei.
(2) Prezentele norme tehnice se adresează atât societăţilor licenţiate specializate să execute astfel de lucrări, cât şi beneficiarilor de sisteme tehnice de protecţie şi de alarmare, având caracter obligatoriu.
(3) Aplicaţiile cu sisteme de alarmare împotriva efracţiei se proiectează, se instalează şi se utilizează cu respectarea prezentelor norme tehnice.
Articolul 2
Configuraţia sistemelor tehnice de protecţie şi de alarmare împotriva efracţiei se stabileşte în funcţie de importanţa valorilor umane şi materiale şi a nivelului de risc evaluat.
Articolul 3
(1) Echipamentele şi elementele componente ale acestor sisteme se utilizează în conformitate cu prevederile legii.
(2) În vederea certificării componentelor sistemelor de alarmare împotriva efracţiei se înfiinţează în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române Laboratorul de încercări pentru clasificarea acestora şi stabilirea clasei de securitate în care se încadrează, denumit în continuare Laborator.
(3) Condiţiile de încadrare, organizare şi funcţionare a Laboratorului se aprobă prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
Articolul 4
Sunt supuse avizării proiectele sistemelor de alarmare împotriva efracţiei destinate: unităţilor financiarbancare, instituţiilor de interes public, cazinourilor, caselor de schimb valutar şi amanet, spaţiilor comerciale mari, magazinelor de arme şi muniţii, staţiilor de comercializare a produselor petroliere, deţinătorilor de produse ori substanţe toxice, unităţilor speciale şi altor obiective cu aglomerări de persoane ori valori însemnate.
Capitolul II Echipamentele componente ale sistemelor tehnice de protecţie şi de alarmare împotriva efracţiei
Articolul 5
(1) Sistemele tehnice de protecţie şi de alarmare împotriva efracţiei realizează securitatea mecanică şi electronică a obiectivului protejat.
(2) Configurarea sistemelor se realizează prin asocierea de elemente de protecţie mecanică şi echipamente electronice, astfel încât împreună să se completeze şi să realizeze gradul de siguranţă corespunzător nivelului de risc evaluat.
(3) Securitatea mecanică constă în amenajări realizate cu elemente de protecţie care au rolul de a asigura condiţii sigure de natură să nu pericliteze viaţa sau integritatea persoanelor, respectiv a valorilor.
(4) Securitatea electronică se realizează prin instalarea de echipamente care asigură: detectarea pătrunderii neautorizate în zonele protejate, controlul accesului, controlul sustragerii de bunuri şi supravegherea video.
Articolul 6
Structura subsistemului antiefracţie este alcătuită din: centrala de alarmă cu tastaturile de operare, telecomenzi, elementele de detecţie şi echipamentele de avertizare şi semnalizare.
Articolul 7
Subsistemul de control acces cuprinde unitatea centrală care gestionează punctele de control, unităţile de comandă, cititoarele, broaştele sau yalele electromagnetice de acţionare a uşilor.
Articolul 8
Subsistemul de televiziune cu circuit închis are în componenţă camerele video, echipamentele de multiplexare, vizualizare şi stocare a imaginilor.
Articolul 9
Protecţia mecano-fizică se asigură cel puţin în spaţiile în care se depozitează şi se manipulează valori.
Articolul 10
Clasele de siguranţă a mijloacelor mecano-fizice folosite vor fi stabilite de laboratorul acreditat şi autorizat, cu respectarea prevederilor standardelor româneşti sau europene.
Capitolul III Reguli de proiectare a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei
Articolul 11
(1) Proiectele sistemelor de alarmare împotriva efracţiei se întocmesc de personalul tehnic avizat al societăţilor licenţiate în acest sens, cu respectarea prezentelor norme tehnice.
(2) Proiectarea aplicaţiilor cu sisteme de alarmare împotriva efracţiei se realizează cu respectarea normelor în domeniu şi a celor proprii unităţilor, ţinându-se seama de gradul de protecţie stabilit de conducerea unităţilor în funcţie de valorile ce trebuie protejate, existenţa şi situarea zonelor vitale, căile de acces, circulaţia personalului propriu şi a clienţilor, amenajările mecano-fizice realizate, tipul pazei, amplasarea dispozitivului de pază şi depărtarea faţă de echipajul specializat de intervenţie cu care unitatea are contract de prestări de servicii.
Articolul 12
Proiectele de execuţie ce urmează a fi avizate se prezintă la serviciul poliţiei de ordine publică al inspectoratului judeţean de poliţie pe a cărui rază teritorială se află obiectivul sau la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, după caz, şi vor cuprinde următoarele documente:
a) cererea de avizare a beneficiarului, care conţine: adresa beneficiarului şi a obiectivului ce urmează a fi protejat, numărul de telefon/fax, obiectul proiectului şi termenul de realizare, societatea care execută lucrarea şi numărul licenţei emise de Inspectoratul General al Poliţiei Române, personalul care a întocmit, a verificat şi a aprobat proiectul şi şeful de lucrare, cu numerele avizelor eliberate de poliţie;
b) planul cuprinzând amplasamentul şi împrejurimile obiectivului la care urmează să se execute lucrarea de instalare a sistemului de alarmare împotriva efracţiei, cu denumirea străzilor şi a clădirilor cu care se învecinează;
c) elemente privind construcţia: tipul construcţiei, dimensiunile încăperilor, precum şi destinaţia acestora, toate fiind realizate la o scară convenabilă. La clădirile vechi sau la cele care se reamenajează, în mod obligatoriu, trebuie să se facă referire la materialele de construcţie, grosimea pereţilor exteriori, a plafoanelor şi pardoselilor, precum şi a pereţilor camerelor unde se păstrează valori. Pentru suprafeţele vitrate, ferestrele şi uşile de acces se precizează modul de protejare cu mijloace mecano-fizice şi clasa de siguranţă a acestora. La tipul construcţiei se menţionează dacă aceasta este veche, nouă, reamenajată sau în construcţie;
d) prezentarea tabelară a structurii sistemului de alarmă împotriva efracţiei propus pentru instalare: denumirea şi tipul elementelor, numărul acestora, denumirea firmei producătoare, furnizorul, avize de calitate;
e) descrierea zonelor protejate prin sistemul de alarmare împotriva efracţiei, elementul de detecţie alocat, modul de programare al zonei şi partiţia din care face parte (prezentare tabelară), iar notarea elementelor de detecţie din structura sistemului de alarmare împotriva efracţiei trebuie să se regăsească în desenele proiectului;
f) specificarea locului de amplasare a centralei de alarmare împotriva efracţiei şi a tastaturilor de comandă, precum şi a echipamentelor de control acces şi de televiziune cu circuit închis;
g) calculul energetic al sistemului, din care să rezulte autonomia acestuia în cazul scoaterii din funcţiune a reţelei de tensiune;
h) datele tehnice de catalog ale elementelor sistemului de alarmare împotriva efracţiei, performanţe, domenii de utilizare, descrierea funcţională, posibilităţi de programare şi alte facilităţi, cu anexarea prospectelor producătorului;
i) modul de asigurare a garanţiei, service-ului şi intervenţiei în cazul defectării sistemului de alarmare împotriva efracţiei. Termenul maxim de remediere a defecţiunilor sistemelor de alarmare împotriva efracţiei instalate în obiectivele de importanţă este de maximum 12 ore în localitatea firmei instalatoare, respectiv de 24 de ore în alte localităţi;
j) jurnalul de cabluri;
k) documentele de certificare pentru echipamentele utilizate, emise de un laborator acreditat conform legii;
l) desenele obiectivului, cu amplasarea elementelor componente ale sistemului, care se întocmesc la o scară convenabilă, folosindu-se simboluri standardizate.
Articolul 13
(1) Proiectele se întocmesc cu respectarea următoarelor cerinţe:
a) întocmirea în două exemplare, din care unul se va preda beneficiarului pe bază de proces-verbal, iar celălalt se va păstra de proiectant în regimul documentelor secrete de serviciu, cu respectarea legii;
b) înregistrarea proiectelor de către proiectant, atribuirea unui cod şi numerotarea filelor, cu specificarea numărului total de file, în antetul sau subsolul cărora se vor trece codul şi denumirea firmei proiectante;
c) realizarea paginii de titlu, cu menţionarea obiectivului şi a personalului care a întocmit documentaţia.
(2) Accesul la proiectele sistemelor de alarmare împotriva efracţiei este permis numai personalului autorizat, care are atribuţii profesionale în legătură cu acesta.
Capitolul IV Reguli ce trebuie respectate la producerea echipamentelor componente ale sistemelor de alarmare împotriva efracţiei
Articolul 14
Producerea echipamentelor componente ale sistemelor de securitate electronică se realizează numai cu aprobarea Inspectoratului General al Poliţiei Române, cu îndeplinirea următoarelor condiţii:
a) să fie conforme cu standardele româneşti sau internaţionale;
b) să asigure funcţiile proiectate şi aprobate.
Articolul 15
Nu este permisă modificarea produselor fără acordul producătorului şi al organelor de poliţie.
Capitolul V Reguli privind amplasarea echipamentelor componente ale sistemelor de alarmare împotriva efracţiei
Articolul 16
(1) Centrala de alarmă se amplasează într-un loc mai puţin frecventat de angajaţii unităţii şi inaccesibil persoanelor străine.
(2) Tastatura de comandă a sistemului de alarmare împotriva efracţiei se amplasează la distanţă faţă de centrală şi cât mai aproape posibil de zona intrării, pentru reducerea perioadei de temporizare declarate zonei de intrare, durata fiind stabilită la cel mai scurt timp posibil (maximum 10 secunde).
(3) La obiectivele protejate cu sisteme, unde există pază umană, în spaţiul postului de pază se instalează tastatura cu caractere alfanumerice pentru recepţionarea mesajelor în clar şi în mod silenţios pentru situaţiile de ameninţare cu armă.
(4) Detectoarele de prezenţă vor supraveghea cu prioritate valorile protejate şi căile posibile de pătrundere dinspre exterior şi se fixează astfel încât să nu permită modificarea zonei supravegheate.
(5) Toate elementele componente ale sistemului se protejează electronic împotriva intervenţiei neautorizate şi se montează conform prospectului producătorului.
(6) Traseele de cabluri ale sistemului se realizează prin tubulatură sau jgheab aparent de mascare.
(7) Semnalizarea stării de alarmare împotriva efracţiei se realizează atât local, prin intermediul a cel puţin două avertizoare acustice, dintre care unul de exterior cu autoalimentare şi flash luminos, cât şi la distanţă.
(8) Sirenele se amplasează la o înălţime maximă permisă de spaţiu pentru a îngreuna anihilarea lor, iar cea exterioară, într-o poziţie vizibilă din strada principală limitrofă.
(9) Comunicatoarele utilizate pentru conectarea sistemului local la dispeceratul de monitorizare, care sunt situate în altă parte decât în centrală, se supraveghează prin detectoare de prezenţă şi se amplasează în locuri mai puţin accesibile.
Articolul 17
(1) Este interzisă instalarea sistemelor de alarmare împotriva efracţiei fără sursă de rezervă care să asigure autonomia energetică în caz de cădere a reţelei de tensiune.
(2) Sursa principală de alimentare a sistemului trebuie să fie reţeaua electrică de tensiune, iar cea de rezervă: acumulatorii ori grupuri generatoare, care să poată asigura funcţionarea normală a acestuia minimum 24 de ore, cu 30 de minute în starea de avertizare sonoră. În cazul obiectivelor amplasate în zone izolate din mediul rural, sursa de alimentare de rezervă trebuie să asigure o autonomie de 72 de ore. În situaţia existenţei grupului generator, dimensionarea acumulatorilor se face numai pentru perioada de pornire a grupului.
(3) Pentru echipamentele de televiziune cu circuit închis se va asigura o autonomie la înregistrare de cel puţin 15 minute de la căderea reţelei de tensiune.
(4) Racordarea la reţeaua electrică de tensiune a sistemului de alarmare împotriva efracţiei se realizează printr-un circuit separat de alţi consumatori de energie electrică, iar tabloul electric respectiv va fi protejat electronic prin sistemul de alarmă.
Articolul 18
Prin subsistemul de control acces se va limita pătrunderea persoanelor neautorizate în spaţiile protejate: casierie, informatică, dispecerat pază, acces spre tezaur.
Articolul 19
(1) Amplasarea camerelor de luat vederi în zonele de acces în unitate trebuie să asigure o imagine de detaliu pentru memorarea tuturor persoanelor care au intrat în unitate, vedere din faţă şi o imagine pentru zona de lucru cu publicul.
(2) Spaţiul care nu este permanent iluminat şi este supravegheat prin camere TV se prevede cu proiector în infraroşu.
(3) În situaţiile în care nu există dispecerat local, videorecorderul sau înregistratorul digital se amplasează într-un spaţiu bine protejat, asigurat şi încuiat corespunzător, pentru eliminarea posibilităţii sustragerii casetelor video sau a înregistratorului digital, în special în timpul producerii unui eveniment.
Capitolul VI Activitatea de instalare şi utilizare a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei
Articolul 20
(1) Instalarea echipamentelor poate începe după obţinerea avizului de la organul de poliţie competent, pentru proiectul aplicaţiei.
(2) Executantul asigură respectarea proiectului avizat.
Articolul 21
(1) Beneficiarul sistemului de alarmare împotriva efracţiei are obligaţia schimbării periodice a codurilor de utilizare a echipamentelor şi ori de câte ori a fost sesizat că unuia dintre utilizatori i-a fost deconspirat codul şi să verifice periodic funcţionarea sistemului.
(2) La recepţia de terminare a lucrărilor şi punerea în funcţiune a obiectivelor importante, beneficiarul are obligaţia de a solicita la inspectoratul judeţean de poliţie participarea specialistului în sisteme de alarmare împotriva efracţiei, care verifică respectarea proiectului avizat şi eficacitatea sistemului.
(3) Instalatorul asigură instruirea personalului utilizator aparţinând beneficiarului, ocazie cu care va fi încheiat un document în acest sens.
Capitolul VII Asigurarea întreţinerii şi service-ului sistemelor de alarmare împotriva efracţiei
Articolul 22
(1) Sistemele de alarmare împotriva efracţiei se verifică şi se întreţin periodic de personalul firmei instalatoare sau, după caz, de firma care asigură service-ul.
(2) Beneficiarii sistemelor supuse avizării sunt obligaţi să încheie contract de service cu societăţi licenţiate, cu respectarea timpului de intervenţie la deranjamente care nu trebuie să depăşească 12 ore în localitate, respectiv 24 de ore pentru societăţile cu sediul în afara localităţii obiectivului, şi de remediere în maximum 24 de ore.
Articolul 23
(1) La finalizarea sistemului de alarmare împotriva efracţiei firma executantă predă în mod obligatoriu beneficiarului utilizator următoarele documente:
a) proiectul sistemului de alarmare împotriva efracţiei şi avizul organului de poliţie;
b) documentaţia echipamentelor instalate şi instrucţiuni de utilizare a sistemului;
c) documentele care atestă instruirea profesională a personalului utilizator;
d) jurnalul sistemului de alarmare împotriva efracţiei.
(2) În jurnalul sistemului de alarmare împotriva efracţiei se consemnează toate persoanele care au participat la instalarea şi punerea în funcţiune a sistemului de alarmare împotriva efracţiei şi apoi evenimentele tehnice survenite în funcţionarea sa.
(3) Păstrarea jurnalului se face de către beneficiarul utilizator, la acesta având acces personalul abilitat al firmei licenţiate care asigură service-ul.
(4) În jurnal se menţionează evenimentele care au influenţat funcţionarea sistemului de alarmare împotriva efracţiei şi verificările tehnice periodice, consemnându-se: data şi ora apariţiei defectului, data şi ora remedierii, componentele reparate ori înlocuite, persoanele care au executat lucrarea, semnătura.
(5) Verificările tehnice periodice includ toate operaţiunile necesare pentru menţinerea operaţională şi în stare de funcţionare a sistemului de alarmare împotriva efracţiei, urmărindu-se dacă sistemul este funcţional în totalitatea sa, dacă elementele de detecţie au suferit deteriorări, deplasări ori mascări care reduc din zona supravegheată şi asigură transmiterea la distanţă a semnalelor.
Articolul 24
La solicitarea beneficiarului societatea care a instalat sistemul sau a asigurat întreţinerea acestuia are obligaţia predării, pe bază de proces-verbal, a codurilor de programare a centralelor şi a documentaţiei aferente.
Capitolul VIII Activitatea de monitorizare a sistemelor de alarmare
Articolul 25
(1) Beneficiarii sistemelor de alarmare împotriva efracţiei se pot conecta la dispeceratele de monitorizare a alarmelor avizate de poliţie.
(2) Prin monitorizarea unui sistem de alarmare împotriva efracţiei trebuie să se asigure transmiterea către centrul de monitorizare a cel puţin 5 tipuri de semnale, precum şi interogarea stării sistemului conectat, la anumite intervale de timp, în funcţie de categoria obiectivului.
Articolul 26
(1) În funcţie de categoria obiectivelor monitorizate, echipamentele dispeceratelor vor asigura verificarea stării sistemului conectat, în următoarele condiţii:
a) obiective rezidenţiale – cel puţin o dată la 24 de ore;
b) obiective comerciale – cel puţin o dată la 12 ore;
c) obiective financiar-bancare – cel puţin o dată la 3 ore;
d) obiective strategice – cel puţin o dată pe oră.
(2) Este interzisă conectarea pe linie telefonică a obiectivelor cu reţea de telecomunicaţii vulnerabilă, fără acordul beneficiarului.
(3) Echipamentele dispeceratului vor realiza confirmarea tehnică a timpului de sosire a agenţilor la obiectiv pentru determinarea exactă a duratei de intervenţie la evenimentul înregistrat.
(4) Organizarea dispeceratelor de zonă se realizează prin monitorizarea sistemelor de alarmare împotriva efracţiei ale obiectivelor din localitatea unde funcţionează centrul şi zonele limitrofe, asigurându-se o intervenţie la eveniment în timp util.
Capitolul IX Sistemele de alarmare împotriva efracţiei, destinate unităţilor financiar-bancare
Secţiunea 1 Reguli privind concepţia sistemelor de alarmare împotriva efracţiei
Articolul 27
La concepţia structurii sistemului de alarmare împotriva efracţiei se au în vedere următoarele:
a) se alocă distinct câte o zonă sau adresă în centrala de alarmare împotriva efracţiei fiecărui element de detecţie, cu excepţia cazurilor în care pentru o încăpere s-au prevăzut mai multe detectoare;
b) se organizează partiţii în centrala de alarmare împotriva efracţiei pentru zonele antetezaur-tezaur, postul de pază, oficiul de calcul, traseele personalului de pază spre grupul sanitar, uşile de acces sau pentru alte compartimente stabilite de factorii de decizie ai unităţii;
c) alocarea în mod obligatoriu de tastaturi pentru partiţia tezaurului şi postului de pază, aceasta din urmă fiind de tip alfanumeric;
d) butoanele şi pedalele de panică trebuie să fie cu reţinere şi deblocare cu cheie (memorare mecanică), iar la casierie butoanele se dublează cu pedale;
e) butonul de panică destinat personalului de pază trebuie să fie mobil;
f) asigurarea transmisiei semnalelor de alarmă persoanelor autorizate.
Secţiunea a 2-a Echipamentele utilizate şi funcţiile acestora de alarmare împotriva efracţiei
Articolul 28
(1) Echipamentele sistemului antiefracţie pot fi utilizate în aplicaţiile sistemelor de securitate din instituţiile financiar-bancare dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (2) şi la art. 29 şi 30.
(2) Centrala de alarmare împotriva efracţiei trebuie să dispună de următoarele facilităţi:
a) memorarea de evenimente în timp real, cu posibilitatea vizualizării şi listării acestora;
b) număr corespunzător de zone pentru alocarea elementelor de detecţie din fiecare spaţiu supravegheat; fac excepţie elementele din aceeaşi încăpere;
c) partiţionarea zonelor pentru asigurarea individualizării anumitor spaţii ori trasee;
d) tastatură alfanumerică detaşabilă pentru montare la distanţă;
e) coduri de utilizare pentru individualizarea acestora;
f) comunicator pentru transmitere la distanţă.
Articolul 29
(1) Echipamentele din cadrul subsistemului de televiziune cu circuit închis pot fi utilizate în aceste aplicaţii dacă sunt de înaltă rezoluţie, în conformitate cu standardele europene, dispun de compensarea automată a luminii şi cuprind ca parte componentă obligatorie înregistrarea permanentă a imaginilor din zonele supravegheate.
(2) Compactarea datelor în vederea înregistrării simultane a tuturor imaginilor preluate de camerele video se va realiza cu echipamente care permit prelucrarea individuală a imaginilor de pe fiecare cameră înregistrată, cu afişarea datei şi orei.
(3) Înregistrarea imaginilor se realizează cu ajutorul videorecorderelor ori echipamentelor digitale de înregistrare şi redare care corespund cerinţelor tehnice din prezentele norme tehnice, asigurându-se ca înregistrările să cuprindă data, ora şi imagini clare pentru recunoaşterea persoanelor şi a mişcărilor acestora în spaţiul supravegheat.
(4) Programarea echipamentelor de înregistrare a imaginilor trebuie să asigure o înregistrare continuă, în timp real, în spaţiile accesibile clienţilor şi cu detecţie de mişcare în celelalte zone, iar când se utilizează un înregistrator de lungă durată, pe o casetă se înregistrează o perioadă de 24 de ore.
(5) Camerele TV trebuie să fie de format 1/2 inch ori 1/3 inch, cu obiectiv interschimbabil pentru alegerea unei lărgimi şi profunzimi adecvate a imaginilor, în funcţie de zona supravegheată, urmărindu-se ca din imaginile înregistrate să se poată realiza identificarea persoanelor.
(6) Pentru vizualizarea imaginilor multiplexate se prevăd monitoare TV cu diagonală mai mare de 14 inch.
(7) Arhivarea imaginilor înregistrate se realizează pe o perioadă de 30 de zile.
Articolul 30
Echipamentele de înregistrare şi redare trebuie să dispună de următoarele facilităţi:
a) să asigure înregistrarea imaginilor de pe fiecare cameră;
b) să dispună de facilitarea copierii unor imagini selectate;
c) calitatea imaginii să permită identificarea persoanelor;
d) să fie dedicate acestor aplicaţii, să fie omologate şi să prezinte siguranţă în funcţionare.
Articolul 31
(1) În situaţia producerii de evenimente, casetele ori suporturile cu imaginile înregistrate se păstrează până la soluţionarea cazului, iar pentru cele de competenţa poliţiei, casetele se pun la dispoziţie organelor de cercetare, la solicitarea scrisă a acestora.
(2) Instalatorul sistemului de alarmare împotriva efracţiei este obligat să pună la dispoziţie organului de cercetare logistica necesară pentru prelucrarea imaginilor stocate.
Articolul 32
Echipamentele din componenţa subsistemului de control acces trebuie să asigure următoarele funcţii:
a) memorarea în timp real a accesărilor punctelor de control, într-o memorie proprie indestructibilă, pe o perioadă de minimum 30 de zile;
b) monitorizarea uşilor, semnalizarea în caz de rămânere a uşii în poziţie deschisă şi alarmare pentru deschidere neautorizată, fără confirmare;
c) corelare de funcţii cu dată şi oră.
Articolul 33
Clasele de siguranţă ale elementelor de protecţie mecano-fizice se stabilesc în funcţie de valorile protejate şi de nivelul de risc evaluat.
Articolul 34
(1) Ferestrele exterioare situate până la o înălţime de 3 m trebuie să fie fixe şi să asigure întârzierea pătrunderii în unitate.
(2) Uşile exterioare destinate transferului de valori se acţionează numai din interior.
(3) Casieria în sistem închis trebuie să asigure protecţia persoanelor la acţiunea armelor de foc.
(4) Casieria în sistem deschis trebuie să fie dotată cu distribuitoare de numerar cu deschidere temporizată.
(5) Distribuitoarele automate de numerar se fixează astfel încât să asigure o rezistenţă la smulgere de minimum 800 daN.
Capitolul X Structura minimă a sistemului de alarmare împotriva efracţiei pe categorii de obiective
Secţiunea 1 Unităţile financiar-bancare
Articolul 35
Pentru obiectivele financiar-bancare, sistemul de securitate electronică are următoarea componenţă:
a) subsistemul antiefracţie: va proteja punctele de acces în unitate şi spaţiile cu valori.
Echipamentele trebuie să asigure memorarea în timp real, pe o durată de cel puţin 30 de zile, a evenimentelor, partiţionarea pentru zonele de acces, valori şi trasee de patrulare, posibilitatea transmiterii semnalelor la dispecerat.
Zonele de importanţă se protejează prin detectori cu principii diferite de funcţionare, inclusiv cu senzori tip „capcană” neprecizaţi în proiect.
De asemenea, personalul de conducere şi din zonele cu riscuri trebuie să dispună de elemente de semnalare a pericolului şi de coduri personalizate de acces în sistem;
b) subsistemul de control acces: limitează accesul persoanelor neautorizate în spaţiile importante, memorează în timp real, pentru minimum 30 de zile, accesările punctelor de control şi permite deschiderea din interior în caz de calamităţi;
c) subsistemul de televiziune cu circuit închis supraveghează zonele de acces în unitate, imagine frontală vedere de detaliu, zonele de lucru cu publicul şi de vehiculare a valorilor, inclusiv bancomatele.
Articolul 36
(1) Ferestrele sau/şi vitrajele exterioare situate până la o înălţime de 3 m se prevăd cu geamuri rezistente la atacuri manuale, având clasa de rezistenţă corespunzătoare Standardului european EN 356, dacă nu sunt protejate prin alte elemente de securitate mecanică.
(2) Uşile exterioare destinate zonelor de valori trebuie să aibă una dintre clasele de rezistenţă prevăzute de Standardul european ENV 1627.
(3) Camerele, containerele şi dulapurile de date trebuie să aibă clasa de rezistenţă conform tipurilor de purtători de date, conform Standardului european SR EN 1047.
(4) Ghişeele de casierie se certifică şi trebuie să aibă cel puţin clasa minimă de rezistenţă prevăzută de standardele europene EN 1063 şi EN 1522.
(5) Tezaurul, seifurile, inclusiv ale distribuitoarelor automate de numerar, trebuie să aibă cel puţin clasa minimă de rezistenţă prevăzută de Standardul european SR EN 1143, nivelul de rezistenţă stabilindu-se în funcţie de valorile protejate.
Secţiunea a 2-a Sisteme de alarmare împotriva efracţiei, destinate obiectivelor comerciale: supermarketuri, marketuri, cash carry, spaţii comerciale mari
Articolul 37
(1) Sistemul de alarmare împotriva efracţiei cuprinde: subsistem antiefracţie, televiziune cu circuit închis şi control acces.
(2) Subsistemul antiefracţie trebuie să asigure protejarea căilor de acces în spaţiul obiectivului şi a zonelor cu valori, precum şi memorarea în timp real a evenimentelor pe o durată de 30 de zile.
(3) În situaţiile în care există vitrină pentru supravegherea acestora trebuie să se prevadă detectoare de geam spart.
(4) Echipamentele din structura televiziunii cu circuit închis trebuie să asigure înregistrarea imaginilor pe cel puţin 30 de zile şi să fie protejate împotriva agresorilor.
Articolul 38
(1) Suprafeţele vitrate unde sunt expuse valori trebuie să prezinte cel puţin gradul de rezistenţă minim prevăzut de Standardul european EN 2356.
(2) Seifurile trebuie să aibă cel puţin clasa minimă de rezistenţă prevăzută de Standardul european SR EN 1143.
(3) Spaţiile de depozitare şi de prelucrare a valorilor monetare trebuie să asigure protecţia împotriva efracţiei, având cel puţin clasa minimă de rezistenţă prevăzută de Standardul european ENV 1627.
Secţiunea a 3-a Sistemele de alarmare împotriva efracţiei, destinate caselor de schimb valutar, amanet, magazinelor de comercializare a armelor şi muniţiilor şi casieriilor colectoare
Articolul 39
(1) Sistemele de alarmare împotriva efracţiei pentru case de schimb valutar, amanet, magazinele de comercializare a armelor şi muniţiilor şi casieriile colectoare trebuie să aibă în componenţă: echipamente antiefracţie, control acces, televiziune cu circuit închis şi protecţie mecanică.
(2) Echipamentele trebuie să asigure: memorarea evenimentelor în timp real, pe o perioadă de 20 de zile, transmiterea la distanţă, protejarea casei de bani cu senzori de vibraţii şi a spaţiului de amplasare a acesteia cu detectoare cu principii diferite de funcţionare, cel puţin două detectoare, tastatură montată la distanţă şi coduri de utilizare individualizate.
(3) Echipamentele din structura televiziunii cu circuit închis trebuie să fie montate disimulat, să fie protejate mecanic împotriva agresorilor şi să asigure înregistrarea imaginilor din zona clienţilor şi a intrării pe o perioadă de minimum 10 zile.
Articolul 40
(1) Pereţii despărţitori ai casei de schimb/amanet trebuie să aibă rezistenţa mecanică corespunzătoare claselor prevăzute de Standardul european ENV 1627.
(2) Ghişeele de schimb trebuie să fie prevăzute cu geam antiglonţ şi sertar cu preluare indirectă a valorilor şi să asigure protecţia la acţiunea armelor de foc, corespunzătoare Standardului european EN 1522.
(3) Seifurile trebuie să aibă cel puţin clasa minimă de rezistenţă prevăzută de Standardul european SR EN 1143, iar cele sub 1.000 kg trebuie să fie fixate în zid ori în pardoseală.
Articolul 41
În situaţia în care obiectivele din această gamă nu au pază umană permanentă, sistemul de alarmare împotriva efracţiei se conectează la un dispecerat de monitorizare a alarmelor.
Secţiunea a 4-a Sistemele de alarmare împotriva efracţiei, destinate instituţiilor de utilitate publică
Articolul 42
Prin subsistemul antiefracţie se protejează spaţiile unde se deţin bunuri, valori ori documente clasificate.
Articolul 43
Supravegherea video se realizează în zonele de acces şi în spaţiile destinate publicului.
Articolul 44
Arhivarea imaginilor înregistrate se păstrează minimum 30 de zile.
Secţiunea a 5-a Sistemele de alarmare împotriva efracţiei pentru spaţiile destinate manifestărilor culturale ori sportive: stadioane, săli de sport, săli de spectacole
Articolul 45
Subsistemul antiefracţie trebuie să protejeze zonele cu valori, asigurând şi sesizarea stărilor de pericol a persoanelor.
Articolul 46
Căile de acces, holurile, precum şi zona tribunelor destinate spectatorilor se supraveghează video.
Articolul 47
Arhivarea imaginilor înregistrate se va păstra minimum 10 zile.
Secţiunea a 6-a Sistemele de alarmare împotriva efracţiei pentru spaţiile de depozite cu diverse destinaţii, staţiile de comercializare a produselor petroliere
Articolul 48
Subsistemul antiefracţie trebuie să protejeze zonele cu valori, asigurând şi sesizarea stărilor de pericol a persoanelor.
Articolul 49
Căile de acces, holurile, precum şi zona pompelor de distribuţie se supraveghează video, asigurându-se identificarea numerelor autovehiculelor şi persoanelor din zonă.
Articolul 50
Arhivarea imaginilor înregistrate se va păstra minimum 20 de zile.
Capitolul XI Dispoziţii finale
Articolul 51
Modificările şi completările sistemelor de alarmare împotriva efracţiei se vor efectua numai de firme licenţiate, după obţinerea avizului poliţiei, acestea urmând a fi anexate proiectului iniţial.
Articolul 52
Modernizarea ori înlocuirea echipamentelor componente ale sistemelor de securitate se va executa la expirarea duratei medii de bună funcţionare a produselor ori când nu mai îndeplinesc condiţiile de funcţionare.

AT- Systems SIBIU este acreditat in vederea executarii de montaj si intretinere: Sisteme de semnalizare si alarmare antiefractie

DECIZIE nr. 52 din 31 mai 2012 (*actualizată*)

Supravegherea video poate fi efectuată, în principal, în următoarele scopuri:
a) prevenirea şi combaterea săvârşirii infracţiunilor;
b) supravegherea traficului rutier şi constatarea încălcării regulilor de circulaţie rutieră;
c) asigurarea pazei şi protecţiei persoanelor, bunurilor şi valorilor, a imobilelor şi a instalaţiilor de utilitate publică, precum şi a împrejmuirilor afectate acestora;
d) îndeplinirea unor măsuri de interes public sau exercitarea prerogativelor de autoritate publică;
e) realizarea unor interese legitime, cu condiţia să nu se prejudicieze drepturile şi libertăţile fundamentale sau interesul persoanelor vizate.
Articolul 5
(1) Supravegherea video poate fi efectuată în locuri şi spaţii deschise sau destinate publicului, inclusiv pe căile publice de acces de pe domeniul public sau privat, în condiţiile prevăzute de lege.
(2) Camerele de supraveghere video se montează în locuri vizibile.
(3) Este interzisă utilizarea mijloacelor de supraveghere video ascunse, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege.
(4) Este interzisă prelucrarea datelor cu caracter personal prin mijloace de supraveghere video în spaţii în care se impune asigurarea intimităţii persoanelor, cum ar fi: cabine de probă, vestiare, cabine de duş, toalete şi alte locaţii similare.
Articolul 6
Prelucrarea datelor cu caracter personal prin utilizarea sistemelor de supraveghere video se efectuează cu consimţământul expres şi neechivoc al persoanei vizate sau în cazurile prevăzute la art. 5 alin. (2) din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare.
Articolul 7
Prelucrarea datelor cu caracter personal prin mijloace de supraveghere video, exclusiv în legătură cu originea rasială sau etnică, convingerile politice, religioase ori filozofice, apartenenţa sindicală, starea de sănătate şi viaţa sexuală, este interzisă, cu excepţia cazurilor prevăzute expres de lege.
Articolul 8
(1) Prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajaţilor prin mijloace de supraveghere video este permisă pentru îndeplinirea unor obligaţii legale exprese sau în temeiul unui interes legitim, cu respectarea drepturilor persoanelor angajate, în special a informării prealabile a acestora.
(2) În situaţia în care nu sunt aplicabile prevederile alin. (1), prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajaţilor prin mijloace de supraveghere video nu se poate efectua decât pe baza consimţământului expres şi liber exprimat al acestora, cu respectarea drepturilor persoanelor angajate, în special a informării prealabile a acestora.
(3) Nu este permisă prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajaţilor prin mijloace de supraveghere video în interiorul birourilor unde aceştia îşi desfăşoară activitatea la locul de muncă, cu excepţia situaţiilor prevăzute expres de lege sau a avizului Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.
Articolul 9
Prelucrarea datelor cu caracter personal ale minorilor prin mijloace de supraveghere video, inclusiv dezvăluirea acestora, este permisă cu acordul expres al reprezentantului legal sau în situaţiile prevăzute la art. 5 alin. (2) din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare, cu respectarea drepturilor acestora, în special a informării prealabile.
Articolul 10
(1) Prelucrarea datelor cu caracter personal prin mijloace de supraveghere video, inclusiv dezvăluirea acestora, efectuată exclusiv în scopuri jurnalistice, literare sau artistice, se realizează cu respectarea condiţiilor stabilite de Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), dacă datele au fost făcute publice în mod manifest de către persoana vizată sau sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a persoanei vizate ori de caracterul public al faptelor în care este implicată, devin incidente prevederile art. 11 din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Prelucrarea datelor cu caracter personal ale minorilor prin mijloace de supraveghere video, efectuată exclusiv în scopuri jurnalistice, literare sau artistice, se poate realiza numai cu protejarea vieţii private a acestora, potrivit Legii nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi reglementărilor legale incidente.
Articolul 11
(1) Operatorii care prelucrează date cu caracter personal prin mijloace de supraveghere video sunt obligaţi să furnizeze informaţiile prevăzute la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu privire la:
a) existenţa sistemului de supraveghere video şi scopul prelucrării datelor prin astfel de mijloace;
b) identitatea operatorului;
c) existenţa înregistrării imaginilor şi categoriile de destinatari ai acestora;
d) drepturile persoanelor vizate şi modul de exercitare a acestora.
(2) Informaţiile prevăzute la alin. (1) trebuie aduse la cunoştinţa persoanelor vizate, în mod clar şi permanent. Existenţa sistemului de supraveghere video va fi semnalată prin intermediul unei pictograme care să conţină o imagine reprezentativă cu vizibilitate suficientă şi poziţionată la o distanţă rezonabilă de locurile unde sunt amplasate echipamentele de supraveghere video.
Articolul 12
(1) Persoanele vizate beneficiază de dreptul de informare, dreptul de acces la date, dreptul de intervenţie asupra datelor, dreptul de opoziţie, dreptul de a nu fi supus unei decizii individuale şi dreptul de a se adresa justiţiei, care se exercită în conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) În cazul activităţilor de prevenire, cercetare şi reprimare a infracţiunilor şi de menţinere a ordinii publice, precum şi al altor activităţi desfăşurate în domeniul dreptului penal, sunt aplicabile prevederile art. 16 din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare.
Articolul 13
(1) Operatorii sunt obligaţi să adopte măsurile de securitate tehnice şi organizatorice necesare pentru protejarea datelor cu caracter personal în condiţiile art. 19 şi 20 din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Prelucrarea datelor cu caracter personal prin mijloace de supraveghere video nu se poate realiza decât de persoanele autorizate de către operator.
(3) Persoanele prevăzute la alin. (2) trebuie să fie instruite de operator cu privire la legislaţia referitoare la protecţia datelor cu caracter personal şi sunt obligate să se supună acesteia.
Articolul 14
(1) Durata de stocare a datelor obţinute prin intermediul sistemului de supraveghere video trebuie să fie proporţională cu scopul pentru care se prelucrează datele, dar nu mai mare de 30 de zile, cu excepţia situaţiilor expres reglementate de lege sau a cazurilor temeinic justificate.
(2) La expirarea termenului stabilit de operator în condiţiile alin. (1), înregistrările se distrug sau se şterg, după caz, în funcţie de suportul pe care s-au stocat.

AT- Systems SIBIU este acreditat in vederea executarii de montaj si intretinere: Sisteme CCTV

Echipamentele componente ale sistemelor tehnice de protecţie şi de alarmare împotriva efracţiei
Articolul 5
(1) Sistemele tehnice de protecţie şi de alarmare împotriva efracţiei realizează securitatea mecanică şi electronică a obiectivului protejat.
(2) Configurarea sistemelor se realizează prin asocierea de elemente de protecţie mecanică şi echipamente electronice, astfel încât împreună să se completeze şi să realizeze gradul de siguranţă corespunzător nivelului de risc evaluat.
(3) Securitatea mecanică constă în amenajări realizate cu elemente de protecţie care au rolul de a asigura condiţii sigure de natură să nu pericliteze viaţa sau integritatea persoanelor, respectiv a valorilor.
(4) Securitatea electronică se realizează prin instalarea de echipamente care asigură: detectarea pătrunderii neautorizate în zonele protejate, controlul accesului, controlul sustragerii de bunuri şi supravegherea video.
Articolul 6
Structura subsistemului antiefracţie este alcătuită din: centrala de alarmă cu tastaturile de operare, telecomenzi, elementele de detecţie şi echipamentele de avertizare şi semnalizare.
Articolul 7
Subsistemul de control acces cuprinde unitatea centrală care gestionează punctele de control, unităţile de comandă, cititoarele, broaştele sau yalele electromagnetice de acţionare a uşilor.
Articolul 8
Subsistemul de televiziune cu circuit închis are în componenţă camerele video, echipamentele de multiplexare, vizualizare şi stocare a imaginilor.
Articolul 9
Protecţia mecano-fizică se asigură cel puţin în spaţiile în care se depozitează şi se manipulează valori.
Articolul 10
Clasele de siguranţă a mijloacelor mecano-fizice folosite vor fi stabilite de laboratorul acreditat şi autorizat, cu respectarea prevederilor standardelor româneşti sau europene.

AT- Systems SIBIU este acreditat in vederea executarii de montaj si intretinere: Sisteme CCTV

Your Content Goes Here

Echipamentele componente ale sistemelor tehnice de protecţie şi de alarmare împotriva efracţiei
Articolul 5
(1) Sistemele tehnice de protecţie şi de alarmare împotriva efracţiei realizează securitatea mecanică şi electronică a obiectivului protejat.
(2) Configurarea sistemelor se realizează prin asocierea de elemente de protecţie mecanică şi echipamente electronice, astfel încât împreună să se completeze şi să realizeze gradul de siguranţă corespunzător nivelului de risc evaluat.
(3) Securitatea mecanică constă în amenajări realizate cu elemente de protecţie care au rolul de a asigura condiţii sigure de natură să nu pericliteze viaţa sau integritatea persoanelor, respectiv a valorilor.
(4) Securitatea electronică se realizează prin instalarea de echipamente care asigură: detectarea pătrunderii neautorizate în zonele protejate, controlul accesului, controlul sustragerii de bunuri şi supravegherea video.
Articolul 6
Structura subsistemului antiefracţie este alcătuită din: centrala de alarmă cu tastaturile de operare, telecomenzi, elementele de detecţie şi echipamentele de avertizare şi semnalizare.
Articolul 7
Subsistemul de control acces cuprinde unitatea centrală care gestionează punctele de control, unităţile de comandă, cititoarele, broaştele sau yalele electromagnetice de acţionare a uşilor.
Articolul 8
Subsistemul de televiziune cu circuit închis are în componenţă camerele video, echipamentele de multiplexare, vizualizare şi stocare a imaginilor.
Articolul 9
Protecţia mecano-fizică se asigură cel puţin în spaţiile în care se depozitează şi se manipulează valori.
Articolul 10
Clasele de siguranţă a mijloacelor mecano-fizice folosite vor fi stabilite de laboratorul acreditat şi autorizat, cu respectarea prevederilor standardelor româneşti sau europene.

AT- Systems SIBIU este acreditat in vederea executarii de montaj si intretinere: Sisteme CCTV